PERICOL. Cu cât au scăzut în realitate prețurile cerealelor ca urmare a interzicerii exporturilor. Ce rol are orașul Țăndărei în problemele cu care se confruntă fermierii români

În contextul efectelor neplăcute generate de pandemia de coronavirus, una dintre veștile proaste anunțată luni, 13 aprilie 2020, de Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR), este și cea potrivit căreia prețurile la cereale au scăzut deja cu circa 10-15% de la anunțul de interzicere a exporturilor de cereale și alte produse agroalimentare, decisă prin Ordonanța Militară 8 (OM8) săptămâna precedentă, înregistrându-se o tendință accentuată de depreciere pentru următoarea perioadă.

În plus, susțin cei din APPR, chiar dacă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), mai exact ANIF Filiala Teritorială Ialomița, asigură apa pentru irigații, carantina din zona orașului Țăndărei, impusă prin OM7, încă îi împiedică pe fermierii din zonă să accese această apă pentru irigații prin OUAI-uri.

„Apreciem eforturile pe care le-ați făcut pentru a permite fermierilor afectați de seceta pedologică extremă din acest an să irige și sperăm să putem beneficia de apa care a început să curgă pe canale, deși suntem încă extrem de afectați de carantina din zona orașului Țăndărei și din alte zone, pentru care v-am solicitat măsuri care să permită fermierilor să efectueze muncile agricole”, precizează APPR într-o scrisoare transmisă ministrului Agriculturii, Adrian Oros, și echipei sale de secretari de stat.

În ceea ce privește blocajul generat de OM8, cei din APPR consideră măsura nu a fost suficient fundamentată și discutată cu actorii de pe filieră și va avea drept consecințe, pe de o parte, scăderea accentuată a prețurilor la poarta fermei „într-un an deosebit de greu pentru producători”, și, pe de altă parte, va produce perturbări importante în fluxurile internaționale de aprovizionare, „afectând pe termen lung credibilitatea României de furnizor intra și extracomunitar de produse agricole, rol pe care începuse să și-l consolideze”.

În cazul grâului, susțin reprezentanții organizației, pentru care consumul anual total este de cca 4,2-4,5 milioane tone, analiza ar trebui să plece de la cantitățile disponibile la acest moment pentru consum intern și de la producția estimată a se obține din următoarea recoltă.

Tot ei susțin că statul ar trebui să se implice prin achiziționarea materiei-prime rămase în țară.

„Dacă se consideră că este necesară intervenția în sensul acoperirii consumului intern, guvernul ar putea avea în vedere măsuri de achiziționare a cantităților determinate ca necesare”.

„În acest caz, ar trebui să ofere prețuri adecvate, echivalente cu cele pe care fermierii le-ar obține în cazul în care producția ar fi exportată, mai exact echivalente cu prețul de pe piața internațională ajustat până la poarta fermei sau a vânzătorului.

„Cumpărătorul trebuie să-și asume implicit costurile de transport, depozitare, manipulare și compensarea, dacă este cazul, a penalităților suportate de agenții economici de pe filieră din cauza nerespectării contractelor în derulare.

„În vederea achiziționării acestor cantități, statul ar putea organiza licitații, la care pot participa producătorii agricoli membri APPR (și, evident, orice alte structuri și societăți interesate)”, se precizează în documentul de poziție.

La porumb și floarea-soarelui, cea mai mare parte a piețelor de destinație sunt extracomunitare

În același document remis ministerului de resort, APPR susține că în ceea ce privește producția internă de porumb, producătorii agricoli autohtoni depind în măsură covârșitoare de piețele de export.

Și asta deoarece nu există capacitate internă de procesare, iar consumul autohton a fost redus în ultimii ani și pe fondul micșorării efectivelor de animale (în sectorul de creștere a porcului au fost sacrificate peste 600.000 animale din cauza epidemiei de pestă porcină africană).

„Din producția de circa 16 milioane tone a anului de piață 2019-2020, se consumă intern aproximativ 7 milioane tone, iar din anul precedent există deja stocuri de de aproximativ 2 milioane tone, prin urmare disponibilul pentru export este substanțial”, susțin cei din APPR. „În mod tradițional, România exportă anual 5-7 milioane tone porumb boabe, din care 50% în UE și 50% către țările din Orientul Mijlociu și Africa, cu care relațiile comerciale au fost construite în decenii”.

Reprezentanții organizației de fermieri mai precizează că orice măsură nejustificată si disproporționată va afecta grav credibilitatea României. În condițiile în care, în prezent, deținem un excedent considerabil de producție, decidenții politici români au recurs la măsuri de natură să afecteze aprovizionarea cu porumb a unor parteneri comerciali care trec, și ei, prin perioada de criză sanitară și economică de o severitate fără precedent.

„Aceștia vor recurge la importuri din alte regiuni ale lumii, dar își vor pierde încrederea în partenerii comerciali din România”, se plâng cei din APPR.

Conform statisticilor, țara noastră ocupă o poziție de top în blocul comunitar (UE27) la producția de semințe.

„(…) este o activitate deosebit de importantă pentru agricultura națională, deoarece asigură o valoare adăugată mare pe hectar (în funcţie de cultură, fermierii multiplicatori pot obține venituri de circa trei ori mai mari în cazul loturilor semincere faţă de cultura comercială). În consecință, și comerţul României cu semințe a înregistrat un trend ascendent în ultimul deceniu”, menționează reprezentanții organizației.

La porumb și floarea-soarelui, cea mai mare parte a piețelor de destinație sunt extracomunitare, de aceea interzicerea exporturilor de semințe va crea un excedent care va depăși mult nevoile fermierilor din România și va împiedica realizarea unor venituri importante pe filieră, inclusiv încasarea de către România a veniturilor din taxele aferente, mai scriu cei din APPR în documentul transmis Ministerului Agriculturii.

Nu în ultimul rând, cei din APPR cer celor din MADR să aibă în vedere consultarea urgentă a tuturor actorilor de pe filiera cerealelor și oleaginoaselor pentru elaborarea unor măsuri de redresare a neajunsurilor provocate de măsura de interzicere a exporturilor acestor produse, astfel încât să se evite situații care pot avea avea costuri foarte mari pe termen mediu și lung pentru producătorii agricoli din România.

Informație transmisă… greșit

Într-o intervenție televizată, Ludovic Orban, premierul României, a precizat faptul că informația conform căreia exportul de cereale este interzis în UE, s-ar fi transmis greșit.

Vineri, 10 aprilie 2020, prim-ministrul a declarat că interdicția de export a cerealelor se aplică doar țărilor care nu fac parte din Uniunea Europeană (UE27).

Orban a mai precizat că a luat decizia de a nu mai exporta cereale statelor extracomunitare, tocmai pentru ca țara să nu intre intr-o criză alimentară.

Totodată, premierul a mai precizat și faptul că interdicția are caracter temporar, funcționând doar pe perioada stării de urgență.

„Tocmai pentru a nu intra într-o criză alimentară am luat această decizie. Am evaluat, pe baza informațiilor pe care le-am primit de la Ministerul Agriculturii, situația stocurilor pe anumite produse agricole și pentru a garanta faptul că va exista o cantitate suficientă de grâu, de porumb, de floarea soarelui sau de produse derivate am luat decizia ca pe perioada stării de urgență să interzicem exportul, însă nu exportul spre țările Uniunii Europene”.

„Vreau să fac această precizare pentru că, din păcate, s-a transmis greșit informația. Noi nu am interzis și nici nu putem interzice exportul în țării din Uniunea Europeană. Suntem parte a Uniunii Europene unde există libertate deplină de circulație a persoanelor, a mărfurilor, ca atare, interdicție nu se referă la exportul către țări din Uniunea Europeană ci către țări care nu fac parte din Uniunea Europeană.

„Este o interdicție temporară, care funcționează pe perioada stării de urgență. Am luat această decizie tocmai pentru a garanta faptul că vom avea cantități suficiente astfel încât niciunui român să nu-i lipsească de pe masă pâinea și alte produse alimentare”, a declarat Ludovic Orban.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, anunța joi, 9 aprilie 2020, că are pregătite textele pentru rechiziţii şi pentru suspendarea exportului de cereale, după ce a constatat că în luna martie s-au exportat 700.000 de tone.

Sursă foto: Shutterstock